Pentru angajare...

Acestea sunt cuvintele pe care le aud obsesiv, din partea unora care au impresia ca e de ajuns sa se posteze in fata mea ca sa fie si angajati.
Din vasta mea experienta cu aceste specimene dornice de angajare, voi prezenta cateva din conversatiile menite sa ma duca in pragul nebuniei.

X: Aveti un articol in ziar pentru angajare...
Eu: Aveti atestat?

X: Da, bineinteles. (Imi arata un atestat de bucatar/lacatus/sudor,etc., in conditiile in care postul pentru care aplica e de agent de paza)

Eu: =)) -daca am o zi buna- X( -daca am o zi proasta- dupa caz...

P.S.: Abordarea initiala difera putin, de la caz la caz. Am mai auzit, in loc de "articol", "afis", mai rar "anunt"...

In fericitul caz in care depasim prima etapa, aceea a existentei unui atestat valabil in domeniul nostru, le cer sa-mi aduca un CV, pentru ca 99% vin din start fara.

X: Un ce??!!

Eu: (In zilele bune, imi trag o palma peste frunte, iar in zilele rele ajung in pragul unei crize de nervi) Un CV - Curriculum Vitae ar fi deja prea mult... - acel formular tip pe care il gasiti la orice xerox.
Pentru aproximativ40% trebuie sa explic detaliat ce este, de unde se cumpara si ce contine un CV. Bine, aproape majoritatea pronunta CD, iar unul dintre ei a ajuns chiar sa-mi spuna ca mi-a lasat un DVD. Si nu facea misto, cum am crezut initial, pentru ca s-a corectat, totusi...

Dupa amplele explicatii, imperios necesare, ajungem la pasul urmator: aducerea CV-ului.

Cam 5% imi aduc o foaie goala, pe care o pun senini pe birou, intreband: "atat?" sau "e bine asa?", sau in cazurile celor siguri pe ei: "uitati, l-am adus" =))

Mai sunt si cei care vin pentru lamuriri suplimentare, a se citi ajutor in completarea CV-ului. Cand am explodat intr-o zi, intreband ce dumnezeu e asa neclar intr-un CV tip de la xerox, unul dintre ei mi-a spus: pai sa va arat, de exemplu aici: nume si dedesubt prenume...

Azi m-a sunat unul, in urma afisului/articolului din ziar pentru mai multe informatii. La mine in birou era o liniste de auzeai si musca bazaind. La el, in mina probabil, se lucra intens, pentru ca auzeam orice mai putin vocea lui.

El: Buna ziua, in legatura cu angajarea... cum procedez?
Eu: Buna ziua, aduceti un CV completat la sediul firmei.
El: Alo? Nu va aud...
Eu: Mergeti undeva unde sa ne putem auzi
El: Alo, nu va aud doamna... nu stiu ce se intampla... alo?
Bineinteles ca i-am inchis in secunda 2, dar el era perseverent. Suna a 2 a oara peste vreun minut. Ii raspund in speranta ca a reusit sa ajunga intr-un loc linistit. Ehe... am asteptari prea mari eu... de la oameni prea mici, se pare...
Conversatia se repeta.
El: alo, nu va aud...
Eu: nici eu...
I-am inchis si a 3 a oara nu i-am mai raspuns. Intuitia imi spunea ca nu facuse nimic pentru imbunatatirea calitatii conversatiei.

Pentru cine are impresia ca exagerez cu vreun milimetru lucrurile, il asigur ca nu e deloc asa. As vrea eu sa fie pura fictiune...